Cultura de după gard [deschidere de ciclu: Cluj, capitală europeană]

[update şi disclaimer: se pare că am făcut o confuzie importantă, pentru care îmi cer scuze oficial, identificând ceva mai jos 'foştii' Tineri Mânioşi cu actualul Colectiv A. Precizez, în urma informaţiilor pe care tocmai le-am primit, că 1. dacă unii membri ai Colectiv A au protestat la Tiff, au făcut-o în nume personal şi câtuşi de puţin ca reprezentanţi ai acestei organizaţii şi 2. că, atunci, când am vrut să numesc grupul care astăzi îi reuneşte pe cei mai mulţi dintre Tinerii Mânioşi din 2012-13, ar fi trebuit să spun Comunitatea @-casă. Mea culpa!]

[adresa evenimentului de protest unde vă rog să faceţi propuneri de acţiune, să vă anunţaţi, eventual, prezenţa etc.: https://www.facebook.com/events/554358574670111/]

Dacă lucrurile rămân aşa cum sunt anunţate azi, atunci luni, 30 iunie 2014, se va petrece în Cluj un lucru care deocamdată mi se pare incredibil şi care va constitui un precedent extrem de periculos: o firmă privată va construi, în Piaţa Unirii, cel mai important spaţiu public al Clujlui, un gard/ zid de 4 metri înălţime, pentru a împiedica accesul neplătitorilor/ vizibilitatea unui eveniment şi el privat. În opinia mea, acesta este un demers inacceptabil şi voi face/ vă invit să găsim modalităţi de a face tot ce ne stă în putinţă pentru a-l preîntâmpina, iar în cazul în care totuşi va avea loc, a-l denunţa asigurându-ne că n-o să se mai repete.

Nu sunt(em) "hater(i)"

O să încep (dar scurt) cu amănuntele concrete, cu care n-aş vrea să mi se mai dea în cap, într-o discuţie pe care o iniţiez sperând că va fi despre principii, ba chiar - în cele din urmă - despre moralitate şi/ sau legalitate:

1. Personal, îmi place Billy Idol. Nu e pe lista, să zic, a primilor 10 artişti of the eighties pentru mine, însă nu doar că nu mă deranjează, ci poate chiar mi-aş fi cumpărat în ultimul moment bilet la concert, dacă el rămânea pe stadion.

2. Îi compătimesc pe cei care au făcut-o (şi-au luat bilet) şi care s-au trezit cu această modificare de locaţie, dar dacă au gânduri de genul 'să moară şi capra vecinului' - adică "eu am plătit, de ce să vadă/ audă şi alţii?", atunci nu merită nici simpatie, nici înţelegere.

3. Există, într-adevăr, un precedent 'soft' - şi foarte simpatic multora dintre noi - care a privatizat deja această piaţă centrală nu doar geografic, ci şi, dacă mi-e permis să spun astfel, pentru sufletele noastre (în ultima vreme destul de agitate) "cetăţeneşti". TIFF-ul îngrădeşte de câţiva ani de zile o zonă pentru care percepe bilete. Dar dacă esenţa ideologico-economică e aceeaşi, organizatorii festivalului au fost îndeajuns de deştepţi să nu provoace exagerat - ecranul e vizibil dintr-o mie de poziţii şi pentru cei care nu doresc, din principiu sau de nevoie, să plătească (la limită, organizatorii pot spune că au vândut locurile de pe scaun, neîngrădind participarea la filmul propriu-zis; mai mult, sunt convins că sunt destul de deştepţi pentru ca pe viitor să adopte o poziţie şi mai permisivă, cu 'donaţie recomandată' sau orice de genul ăsta).

De aceea, anul acesta, când prietenii mei Tineri Mânioşi (sau, dacă vrem, actualul Colectiv A [vezi disclaimer-ul de la începutul textului!]) au protestat (foarte paşnic şi atrăgând atenţia asupra problemei de principiu) lângă gard, la proiecţia filmului Bucureşti, unde eşti? eu, din păcate mai puţin revoluţionar (a se înţelege: mai idiot) decât ei, n-am chiar fost de acord cu acest 'radicalism'.

Însă, aşa cum mi s-a mai întâmplat în vreo câteva rânduri când e vorba de Mânioşi, vorba englezului, "turns out they were right (and I was obviously wrong)". Ceea ce festivalul de film făcea la un mod, formal, încă admisibil - aş spune "cu graţie", şi graţia poate obţine multe, se va face cu o obtuzitate pentru mine încă incredibilă (eu tot NU-MI POT IMAGINA că voi vedea un zid în Piaţa Unirii) de luni într-o săptămână.

Opoziţia public/ privat

Mai pe româneşte: dacă privatizarea spaţiului public (act nu doar imoral şi sfidător la adresa oricărui clujean, ci foarte probabil ilegal) s-a făcut deja cu mijloace soft, ea se va transforma peste doar câteva zile într-un pumn explicit în nasul/ un scuipat în capul oricui se mai îndoieşte care e tendinţa.

Să vă fie clar, dragi concetăţeni: Piaţa Unirii nu e a Primăriei sau Consiliului Local, aceste instituţii joacă rolul unui administrator. Obligaţia fundamentală a acestuia e să păstreze caracterul (şi destinaţia) public(ă) a acestui spaţiu. Piaţa Unirii e cu atât mai puţin a firmei  Amprenta. Oricare dintre noi are, în fapt, dar şi de drept, voie să stea - fără a tulbura liniştea, fără a agresa alte persoane etc. - în acest loc oricând şi oricât doreşte; mai mult decât atât, un perimetru cum e Piaţa Unirii ar trebui să fie (a şi fost, în ianuarie-februarie 2012 şi toamna lui 2013) un loc al libertăţii de expresie, un loc în care cetăţenii care doresc să atragă atenţia comunităţii asupra unor probleme ale lor sau ale ei să se poată face auziţi. Ce mai tura-vura, o s-o spun pe şleau, zgâriind, o ştiu, urechile tuturor celor care şi-ar dori un oraş cuminte-somnambulic, în care să aranjeze şi să vândă ei tot ce vor: Piaţa Unirii, dintre toate spaţiile comunitare ale Clujului, a fost şi, vă asigur, va mai fi un loc revoluţionar.

Din punctul meu de vedere, ceea ce se preconizează pentru 30 iunie este o insultă la adresa tuturor celor care şi-au vărsat... nervii, sau sudoarea, sau entuziasmul şi credinţa în mai bine, sau chiar sângele (acum 25 de ani) pentru comunitatea în sensul cel mai larg şi democratic al cuvântului.

Tear down the wall!

La urma-urmelor, ce se întâmplă? O firmă 'de evenimente' a organizat un concert (de fapt, două - lucru care acum se încearcă a fi trecut sub tăcere) pentru care, habar n-am de ce, n-a reuşit, pesemne, să vândă destule bilete pentru o locaţie cum e Cluj Arena - iar acum încearcă să-şi scoată pârleala atrăgând autorităţile locale într-o capcană în care eu, unul, nu înţeleg cum au avut naivitatea, prostia sau - dimpotrivă - tupeul să intre. Mutarea lui Idol în 'miezul' oraşului va deranja, deja, o bună parte a comunităţii care, poate, nu-i iubeşte muzica sau stilul... dar, iarăşi, asta nu e o discuţie despre liniştea publică, dimpotrivă.

Ideea de a închide Piaţa Unirii este, pasul spre enormitate care nu ştiu cum i-a putut trece cuiva prin cap. Iarăşi nu-mi vine în minte decât o expresie englezească: In your face! Agenţia Amprenta tocmai a închiriat/ cumpărat de la un 'intermediar', pe care nu l-am autorizat în acest sens, ceea ce îmi şi vă aparţine; se apropie ziua când veţi fi scoşi pe sus, din piaţa voastră, de către agenţii unei companii private.

Iar dacă o asemenea 'treabă' incredibilă se va petrece, haideţi să ne întrebăm ce va urma? Oare pot, contra 'preţului corect', să fac o nuntă în care să montez un cort enorm peste statuia lui Matei Corvin şi să mă pozez cu mireasa călare, în spatele regelui? Veţi spune că ar fi o profanare a monumentului... dar ştiţi oare că zona de protecţie cuprinde întreaga piaţă?

Ei bine, nu. Eu, unul (şi, dacă vă spuneţi că sunt deja cunoscut drept isteric... mai am câţiva prieteni muuuult mai echilibraţi mintal care cred ca şi mine) voi face tot, absolut tot ce îmi stă în putinţă, în limitele legii, pentru a împiedica şi/ sau denunţa acest abuz. Sper că va fi suficientă o petiţie/ scrisoare deschisă către Primărie. Dacă nu, sper că va fi suficient un protest în zilele prealabile concertului. În orice caz, eu luni voi fi în piaţă citind o carte, voi pleca de acolo doar ridicat cu forţa şi voi acţiona în justiţie pe oricine va face asta. Iar dacă e nevoie să ne încătuşăm de bănci şi statuie, o vom face. Dacă e nevoie să fim scoşi de jandarmi sau agenţi ai nu ştiu cărei firme de pază dintr-un spaţiu unde avem tot dreptul să fim (liniştiţi) la orice oră, o să se întâmple şi asta şi vom avea grijă să devină unul din cele mai celebre evenimente din România 'democratică' a lui 2014.

Mesajul pe care avem a-l transmite e mult, mult prea important.

Realmente, deja s-a mers prea departe.